Ministerul Energiei a răspuns la anunțul Comisiei Europene potrivit căruia Executivul de la Bruxelles a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru UE prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.
Plata de către Ministerul Energiei și Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) a compensațiilor datorate furnizorilor de energie și gaze pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețele angro și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor nu mai depinde de încasările din supraimpozitarea producătorilor și traderilor, însă doar pentru consumul realizat după 1 aprilie 2024, a decis Parlamentul.
Scăderea accentuată a cotațiilor la care se realizează tranzacțiile pe piața locală angro de energie electrică, sub nivelul peste care se aplică supraimpozitarea, de 400 lei/MWh (450 lei/MWh până luna aceasta), prin intermediul așa-numitei contribuții la Fondul de Tranziție Energetică, a dus la reducerea masivă a încasărilor statului din această sursă, din care se plătesc compensațiile datorate furnizorilor pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piață și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor
Prețurile reglementate de vânzare angro impuse producătorilor de gaze naturale și energie electrică vor scădea de la 1 aprilie, este propunerea autorităților.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, confirmă informațiile Profit.ro conform cărora Guvernul vrea să prelungească și să modifice actualul sistem complex de plafonare a prețurilor finale la energie și gaze, care include și reglementarea cotațiilor de vânzare practicate de producători pe piețele angro de profil, supraimpozitarea producătorilor, precum și compensarea furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție angro și prețurile plafonate facturate clienților.
Guvernul va menține mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze cel puțin până în primăvara anului 2025, spune prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Guvernul vrea să prelungească și să modifice actualul sistem complex de plafonare a prețurilor finale la energie și gaze, care include și reglementarea cotațiilor de vânzare practicate de producători pe piețele angro de profil, supraimpozitarea producătorilor, precum și compensarea furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție angro și prețurile plafonate facturate clienților.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, va achita aproximativ 50 de milioane de euro/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 suma să scadă la aproximativ 20 milioane de euro, numai o companie a grupului, OMV Petrom Marketing, achitând un impozit pe profit inferior procentului de 1% aplicat cifrei de afaceri.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze autohtonă, OMV Petrom, a achitat sau a raportat elemente speciale în valoare de 2,35 miliarde lei în primele 3 trimestre ale acestui an în contul contribuției de solidaritate pe țițeiul rafinat introduse de guvernanți în luna mai a acestui an pentru petrolul rafinat în 2022 și 2023. În absența acesteia, profitul companiei înainte de impozitare ar fi scăzut doar cu 46%, de la 10,8 miliarde lei la 5,8 miliarde lei și nu cu 70%.
O companie care face și trading, și furnizare de energie electrică și gaze naturale a obținut luna aceasta în justiție suspendarea unei decizii de impunere a Direcției Generale Antifraudă Fiscală a ANAF din vară, prin care i se stabiliseră obligații suplimentare de plată de peste 139 milioane lei în privința contribuției la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică (CTE)
Modificarea legislativă pregătită de Ministerul Finanțelor Publice, prin proiect de ordonanță de urgență, pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor va bloca tot lanțul energetic, avertizează Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
“Nu am mai avut în București o iarnă ca atunci când eram noi mai tineri. Ultima iarnă adevărată când am patinat pe un lac a fost în 2012. De atunci în București nu am mai înghețat și parcă am început să nu mai vedem zăpada”.
Ministerul Energiei le-a plătit luna trecută furnizorilor de energie electrică și gaze naturale compensații de peste 2,46 miliarde lei pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate facturate consumatorilor noncasnici de profil, sumă care reprezintă aproape 44% din totalul achitat de minister în perioada ianuarie-septembrie 2023.
Principalele companii locale ale E.ON, din sectorul furnizării și distribuției de energie și gaze, au înregistrat pierderi masive anul trecut, de sute de milioane de lei, și, dacă măsura convenită de principiu acum în coaliție ar fi fost în vigoare, ar fi fost nevoite să cedeze statului 1% din cifrele de afaceri.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță, în legătură cu întârzierile la plata banilor către furnizori, că în următoarele două săptămâni datoriile vor fi achitate, însă semnalele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că există și alte facturi de achitat către furnizori, în valoarea de aproximativ două miliarde lei. Ministrul PNL a adăugat că a solicitat, la rectificarea bugetară, suma de două miliarde lei pentru a acoperi facturile viitoare care vor fi validate de către ANRE.
În alt proces au mai fost reclamate ca pretins neconstituționale și prevederile legislative prin care a fost impusă supraimpozitarea producătorilor de energie electrică, pentru atragerea la bugetul de stat a sumelor necesare compensării furnizorilor pentru costurile plafonării prețurilor la consumatori, după cum a relatat Profit.ro.
Statul are datorii restante între 2 și 3 miliarde lei la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate prin lege clienților finali, a anunțat Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), într-o întâlnire cu presa.
Potrivit OUG nr. 186/2022, adoptată la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022 și modificată recent de către Parlament ca urmare a intervenției președintelui Klaus Iohannis, companiile din țiței, gaze, cărbune și rafinare care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv și ale căror profituri din 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor din 2018-2021, datorează contribuție de solidaritate de 60% din diferență.
OMV Petrom anunță că va plăti o taxă suplimentară, reprezentând contribuția de solidaritate, după ce președintele Iohannis a promulgat suprataxa mult îndulcită .
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Sumele colectate prin supraimpozitare se acumulează la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, de unde sunt redistribuite Ministerelor Energiei și Muncii, pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor.
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Senatul a înregistrat cu data de 18 aprilie solicitarea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, lege menită să oblige și OMV Petrom, controlată de grupul austriac omonim, la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numind-o neconstituțională.
Președintele Iohannis a respins schimbarea taxei de solidaritate, în cazul căreia OMV Petrom a reacționat virulent, apreciind că modificarea introdusă de Parlament și anunțată în premieră de Profit.ro ca fiind pregătită nu este suficient de clară.